pentru că există doar înţeles!
[...mă concentrez asupra ţelului cel mai evoluat posibil, fără a mă limita. Dezvolt o mare încredere în Univers şi mai curând experimentez decât cred...]
duminică, 26 septembrie 2010
Scurt pentru o cauză. Un gest despre lungirea vieţii
"Scurt pentru o cauză" este o campanie în care nişte fete au închis gura şi au ridicat mâna. Următorul link vă direcţionează către articolul despre "De ce s-au tuns scurt?" sau ce înseamnă să fii mai mult decât om.
Doamna sau domnisoara, sunt scarbit de aroganta dumneavoastra grotesca. Inainte sa aveti vreo pretentie la intelectualitate ar trebui sa invatati proprietatea termenilor pomposi pe care ii utilizati eronat. Tot ce faceti este sa dati dovada ca sunteti nimic mai mult decat o mare semidocta. Va rog sa va revizuiti atitudinile.
Cuvintele dvs. sunt vagi, nu aveţi argumente pentru ele. În plus, faceţi afirmaţii nefondate. Nu aveţi de unde şti care sunt pretenţiile mele şi, mai ales, dacă sunt intelectuale. Care sunt acei termeni pompoşi folosiţi eronat? Mă rugaţi? Nu am greşit în faţa nimănui cu un articol scris în stil personal şi, mai ales, în faţa dumneavoastră. Încă o dată, nu aveţi argumente. Iar afirmaţiile dvs. sunt mai mult decât subiective. Sunt răutăciose, pentru că nu mă cunoaşteţi şi nu v-am făcut nicio hemoragie internă sau externă prin articolul meu.
Sunt tonică. Mă pregătesc să alerg desculţă pe Calea Victoriei. Inspir Franceză, Oameni şi Bucureşti. Respir idei. Încă nu am atâta imaginaţie încât să îmi închipui lumea fără mine. Azi sunt fan Gara de Nord. Aranjez cuvinte în propoziţii şi simt ceea ce scriu. Nu beau suc natural, nu trăiesc în turmă, nu mă plictisesc. Iar dacă plâng, nu e de la ceapă. Cică nu am toată ţigla pe casă. N-am nevoie de ea când exploatez lumea cu privirea. Caut senzaţii. Şi m-am găsit.
M-am născut de Sf. Andrei şi mă numesc doar Marinela. Oprea chiar. Am dat la Jurnalism ca să schimb lumea. Deocamdată schimb şosete şi metroul la Unirea. Încă mai cred în mine, chiar dacă mă încurajez cu minciuni. Trăiesc din defecte şi, totuşi, reuşesc să mă apreciez în continuare. Şi mâine nu e sfârşitul lumii. Ci doar o zi rătăcită în viaţa mea. Şi încă mai circul cu R.A.T.B.-ul.
2 comentarii:
Doamna sau domnisoara, sunt scarbit de aroganta dumneavoastra grotesca. Inainte sa aveti vreo pretentie la intelectualitate ar trebui sa invatati proprietatea termenilor pomposi pe care ii utilizati eronat. Tot ce faceti este sa dati dovada ca sunteti nimic mai mult decat o mare semidocta. Va rog sa va revizuiti atitudinile.
Cuvintele dvs. sunt vagi, nu aveţi argumente pentru ele. În plus, faceţi afirmaţii nefondate. Nu aveţi de unde şti care sunt pretenţiile mele şi, mai ales, dacă sunt intelectuale. Care sunt acei termeni pompoşi folosiţi eronat? Mă rugaţi? Nu am greşit în faţa nimănui cu un articol scris în stil personal şi, mai ales, în faţa dumneavoastră. Încă o dată, nu aveţi argumente. Iar afirmaţiile dvs. sunt mai mult decât subiective. Sunt răutăciose, pentru că nu mă cunoaşteţi şi nu v-am făcut nicio hemoragie internă sau externă prin articolul meu.
Trimiteți un comentariu