miercuri, 1 septembrie 2010

Shrek, răcnetul către iubire

Sunt acum ca niciodată el băiat şi ea o fată. El căpcăun pentru totdeauna, ea - prinţesă cât să stea închisă-n turn. El Shrek, ea - Fiona. Ca să fie împreună, el o salvează pe ea - fată mare de atâta timp - din turnul păzit de dragon al ţinutului Foarte Foarte Îndepărtat. Ea dă rochia de prinţesă pe cea de soţie de căpcăun, fac moştenitori şi tot trăiesc fericiţi.

Dar până când? Până când Rumpelstiltskin îi ia minţile lui Shrek. El bărbat, Shrek - tot bărbat. Dar de când? La aniversarea de un an a micuţilor căpcăuni, după frustrări acumulate că răcnetul nu-l mai ajută la speriat sătenii, Shrek îi reproşează Fionei că-i e dor de viaţa de dinainte să o elibere din turn. Iese iute pe uşă, lasă în spate petrecerea şi se îndreaptă spre nu-ştiu-unde. Dar află unde, căci dă peste Rumpelstiltskin.

De aici, Shrek începe altă viaţă, mai agitată, mai pe placul lui. Intră în altă poveste. Una cu răcnet mare. Dar cu multe bătăi de inimă la sfârşit. Sfârşitul... cui? Până acolo, Rumpelstiltskin -roşu de răutate- îi face pe plac căpcăunului şi-l întoarce în trecut. Printr-un contract. Acum toţi se tem de el, pentru că Shrek răcneşte cât să tremure copacii. Dar Donkey şi Motanul -mai mult umflat decât încălţat- nu-şi amintesc de căpcăun. Oare ce face Fiona de care Shrek a şi uitat?! Se salvează singură din turn şi-şi face schimbarea la faţă. Devine războinică şi conduce o armată de căpcăuni. Dar oare ce face Shrek pe care şi Fiona l-a uitat? O să vezi în cinematograf.



O cronică pentru proiectul "Împreună scriem lumea"

Niciun comentariu: